Ce înseamnă Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții și cum îi ajută pe investitori

Guvernul a anunțat că dorește să constituie un Fond Suveran de Investiții, care va avea drept scop dezvoltarea și finanțarea proiectelor de investiții rentabile și sustenabile, cu o valoare de peste zece miliarde de euro.

Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acționar unic pe toată perioada de funcționare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI).

Conform Programului de Guvernare al PSD, se dorește crearea unor noi instrumente de investiții publice – Constituirea unui fond suveran de investiții în vederea administrării și valorificării eficiente a participațiilor minoritare ale statului.

„Estimăm că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a opt spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro”, se arată în Programul PSD.

Unul dintre modelele menționate în Programul de Guvernare al PSD este Fondul guvernamental de pensii al Norvegiei. Acesta unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume, este alimentat cu bani din petrol și gaze și este administrat de Banca Centrală a Norvegiei. Anul trecut acesta avea active în valoare de circa 796 de miliarde de euro. Banii sunt plasați în titluri de stat, în acțiuni ale companiilor, dar și în investiții imobiliare.

De exemplu, în 2015, fondul a cumpărat titluri emise de statul român în valoare de 22 milioane de dolari, iar pe bursă, și-a crescut expunerea pe acțiunile BRD SocGen și Electrica și a intrat în acționariatul Romgaz. Pe de altă parte, fondul și-a redus din participația la Petrom, Banca Transilvania, Nuclearelectrica și Transgaz și a ieșit din acționariatul Conpet.

Conform informațiilor postate pe site-ul Băncii Centrale a Norvegiei, fondul a încheiat anul 2015 cu un randament de 2,74%, în principal datorită pla¬sa-mentelor în imobiliare (9,99%). Din acțiuni, care dețin o pondere de peste 60% din active, fondul a marcat un câștig de 3,83%, iar din plasamentele în instrumente cu venit fix (35,7% din active) a câștigat 0,33%. Randamentul a scăzut în ultimii ani, de la 15,93% în 2013, la 7,58% în 2014.

Aproximativ 60% din acțiunile Statolil, cea mai mare companie petrolieră din zona nordică a continentului european, sunt deținute de statul Norvegian, compania fiind listată la bursele din New York și Oslo. Petrolul constituie o importantă sursă de bani, companiile petroliere care activează pe piața norvegiană plătind un impozit pe profit de circa trei orim mai mare decât restul companiilor.

Fondul nu poate investi în companii implicate în producerea de arme nucleare, bombe cu fragmentare, mine sau arme biochimice, și nici nu poate contribui la încălcarea gravă a drepturilor omului sau deteriorarea gravă a mediului.

De asemenea, proiectul PSD amintește și de modelul francez.

Conform informațiilor furnizate, la solicitarea MEDIAFAX, de Ambasada Franței în România, în această țară există mai multe mecanisme dedicate investițiilor pe termen lung.

Caisse des Dépôts/ Casa de Depuneri (CDC): creată în 1816, CDC este un grup public care deservește interesul general și dezvoltarea economică a țării. Aceasta asigură misiunile de interes general, în sprijinul politicilor publice naționale și locale: finanțarea locuințelor sociale, dezvoltarea de companii, tranziția ecologică și energetică, fiind un investitor pe termen lung. Resursele sale stabile și diversificate provin din administrarea activelor sale financiare, din activitățile sale de investiții și din filialele sale, de obicei, create de Casa de Depuneri pentru a satisface o nevoie de interes general. CDC acționează în sectoare variate precum protecția persoanelor, mobilitate, locuințe, imobiliare, agrement și turism, finanțe corporative, mediul digital, energia și mediul înconjurător etc.

-Le Programme d”investissements d”avenir / Programul de Investiții pentru Viitor (PIA): în anul 2009, o comisie a evaluat investițiile necesare pentru sporirea perspectivelor de creștere pe termen lung a economiei franceze. Pe 22 ianuarie 2010 a fost emis decretul de instituire a Comisariatului General pentru investiții (CGI), subordonat prim-ministrului, și un comitet de supraveghere a investițiilor. Pe 9 martie 2010, o primă tranșă de 35 de miliarde de euro a fost alocată printr-o rectificare la legea finanțelor (PIA 1). La data de 29 decembrie 2013, 12 miliarde de euro, au fost alocate suplimentar, în cadrul Legii inițiale a finanțelor pentru 2014 (PIA 2), ceea ce înseamnă un total de 47 de miliarde de euro. Administrarea PIA a fost încredințată Comisariatului General pentru investiții (CGI), care supraveghează activitatea operatorilor acestui program, responsabili pentru implementarea sa operațională, în strânsă colaborare cu ministerele implicate.

-Bpifrance: Bpfrance este o bancă publică de investiții care finanțează companiile de la lansare până la cotarea pe bursă, prin creditare, garanție și fonduri proprii. Bpifrance ajută companiile la export și în proiectele lor de inovare. Bpifrance, unde cei doi acționari cu parți egale sunt Statul și Casa de depuneri, acționează sprijinind politicile publice ale Statului și ale administrațiilor regionale.

-Agence des participations de l”Etat / Agenția de participații ale Statului (APE): creată în 2004, Agenția de participații ale Statului (APE) reprezintă Statul în calitate de acționar, investitor cu fonduri proprii în companii considerate strategice de către Stat pentru a stabiliza capitalul lor sau pentru a le sprijini în dezvoltarea sau transformarea lor. APE este sub tutela Ministrului economiei și finanțelor. Cu 81 de companii din cadrul domeniului său de aplicare, APE este prezentă în patru sectoare: transporturi, energie, servicii și finanțe, industrie. Printre multele sale instrumente în serviciul politicii sale economice și a strategiilor sale industriale, Statul trebuie să aibă capacitatea de a interveni cu fonduri proprii, cu titlu majoritar sau minoritar, în societățile comerciale, listate sau nu: Statul se comportă ca un investitor avizat cu o viziune strategică, cu capacitate de evaluare a riscului, cu capacitate de reacție și anticipare care îi sunt specifice; printre altele, Statul nu poate fi asimilat cu un investitor în beneficiul terților (fonduri de pensii, fonduri speculative, fonduri de capital privat) pentru că intervenția sa trebuie să poată fi durabilă, în special în favoarea proiectelor care pot avea o revenire decalată. În conformitate cu legea organică privind legile finanțelor specificate la articolul 48 din Legea finanțelor pentru 2006, încasările din contul special de „Participații financiare ale statului” rămân atribuite fie unor operații de natură patrimonială, în conformitate cu aceste linii directive, pentru a reduce datoria de Stat. Această intervenție cu fonduri proprii a Statului trebuie să fie în serviciul unor obiective clare și explicite. Statul intenționează să intervină cu fonduri proprii urmărind în principal patru obiective: Asigurarea unui nivel suficient de control în cadrul întreprinderilor cu capital public strategic implicate în sectoare deosebit de sensibile în ceea ce privește suveranitatea; asigurarea existenței unor operatori eficienți pentru a satisface nevoile de bază; sprijinirea dezvoltării și consolidării întreprinderilor, în special în sectoarele și filierele importante pentru creșterea economică la nivel național și european; implicarea cu promptitudine, în asigurarea respectării normelor europene, în planurile de salvare a societăților al căror eșec ar avea consecințe sistemice. Statul – acționar intervine în mod direct prin intermediul APE și indirect, prin intermediul Bpifrance, unde deține 50% din acțiuni împreună cu Casa de Depuneri. Intervenția statului în calitate de acționar și Bpifrance este încadrată de principiile de investiții complementare.

De asemenea, crearea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții al României aținut cont și de modelul polonez.

Din informațiilor furnizate MEDIAFAX de către Ambasada Poloniei la București rezultă că Fondul de Dezvoltare Polonez (PFR) este alimentat cu bani de la bugetul național și este gestionat de experți independenți, care răspund însă în fața reprezentanților Ministerului Dezvoltării și de Ministerul de Stat al Trezoreriei. Acesta a fost înființat în 2016.

Ideea din spatele creării unui fond de dezvoltare pentru diverse proiecte a fost de a aduna sub aceeași umbrelă toate instrumentele de finanțare. Scopul a fost ca solicitanții de asistență financiară să primească rapid servicii, în „one stop shop”, ținând cont că până anul trecut, au existat 120 de portaluri, mai multe centre de apel, cinci ministere și șase agenții care lucrau pe același domeniu. Pentru înființarea PFR s-au folosit drept model fonduri similare din Franța și Germania. Bugetul inițial cuprinde 60 de miliarde de zloți polonezi (aproximativ 57 de miliarde de lei) pentru finanțarea exporturilor și cinci miliarde zloți polonezi (circa 4,8 miliarde de lei) pentru investiții în infrastructură și pe plan local. PFR poate finanța un proiect cu sume cuprinse între 30 până la 300 milioane de zloți polonezi (între 28 și 280 de milioane de lei). Fondul va sprijini, de asemenea, antreprenorii care doresc să se extindă pe piețele externe.